Acolo unde isi dorea, fara ajutorul tau, fara sa depinda de un barbat, fara sa se roage de nimeni.

Cand te cauta si plangea din cauza ta, te credeai zmeu si spuneai prietenilor ca pentru tine ea nu insemna nimic, ca fara tine nu poate sta nici macar o zi si ca este dependenta de tine, cel care nu ofera, dar primeste tot.

La un moment dat s-a saturat si a plecat. Probabil nici ea nu stie cum a reusit, care a fost picatura ce a umplut paharul si cum a infruntat totul fara tine. Dar a reusit. Si inca cum.

Astazi ii este bine, are viata ei, face ce-i place si nu da explicatii. Daca vrea sa aiba timp, isi face. Daca vrea sa iasa in oras sa se distreze, o face. Daca vrea sa stea pe WhatsApp pana la 5 dimineata… o face. Este libera, este independenta si a invatat sa se iubeasca, sa-si puna in valoare calitatile, sa nu-si ascenda frumusetea de privirile altora, sa dea ignor celor ca tine, care vorbesc mult si fac putin.

Stie ca nu trebuie sa privesti in urma ta si daca o face, este doar pentru a intelege cat de departe a ajuns, cate obstacole a depasit, de cate ori a cazut si de cate ori s-a ridicat. A invatat o chestie: sa nu depinda de iubirea unui barbat. Sa nu justifice comportamente dureroase si sa nu creada ca dragostea inseamna suferinta. Asta a invatat si din acest motiv nu se mai multumeste cu promisiuni.