Eu sunt femeieGandurile unei femeiSecrete

Mă respect prea mult pentru a trece cu vederea … din nou.

Cate poate duce un om? De cate ori poti ierta o persoana, crezand ca lucrurile se vor schimba si ca totul se va rezolva de la sine. La un moment dat ajungi sa obosesti, sa te saturi, sa simti ca nu mai poti.

Ma respect prea mult pentru a te ierta inca o data… asta sa fie clar. Prima data am trecut peste, desi astazi realizez ca am facut o prostie. Nu-mi pot reprosa faptul ca am decis sa raman prinsa de tine, te iubeam si probabil te mai iubesc. Acum s-a terminat. Pentru ca mi-ai subestimat sentimentele, n-ai avut respect fata de noi si n-ai reusit sa lasi de la tine asa cum eu am lasat de la mine.

Credeai ca este suficient sa te prezinti cu niste flori, o plimbare prin oras si un sarut pe fuga. Deseori m-am intrebat de ce nu pleci, insa in timp am realizat ca alesesei ce-i mai comod: era usor sa te intorci in bratele mele cand te plictiseai de distractie si nopti pierdute, sa pretinzi sinceritate si fidelitate chiar daca tu nu cunostéái semnificatia acestor cuvinte, sa ma lasi sa te astept si sa ma pacalesti cu promisiuni.

Am si eu defectele mele, insa tu ai uitat de noi. Ma respect prea mult pentru a te ierta din nou. Ma respect prea mult pentru a te astepta intreaga viata. Ma respect prea mult si nu mai pot pierde timp si energie pentru un om care nu vede, nu realizeaza si nu intelege ca iubirea este un sentiment dincolo de vorbe si promisiuni. 

–> SURSA POZA <—

1 comment

  1. Gabi Ghidoarca 8 octombrie, 2017 at 09:56 Răspunde

    Draga mea , te am cunoscut intr un moment al vietii mele cand simteam ca nimic nu mai merita efortul si ca viata nu mai are rost…desi aveam 28 de ani . Lispa experientei si a spus cuvantul insa niciodata nu e prea tarziu……
    Din fetita protejata de tata, mama, parinti,dusa la scoli alese,etc …am ajuns aceea bucata de carne pt un individ care n a stiut sa aprecieze iubirea divina pe care i o purtam …..
    Comentez la articolul asta pt ca l.am citit si.am realizat de.n ori ca nu.ma respestam suficient di ce aceea iertam., treceam cu vedera si ramaneam in.mizerie…insa ce m a pus sa tastez acum a fost blogul cu fetita prrotejata de tata…….da, asa am fost pana cand am devenit femeie cu adevarat, am stiut sa ma apreciez si sa ma autostimez!!
    Culmea, cand te am citit prima data eram si eu tot in Italia, plecata “la vindecare” ……. Felicitari pt acreditare si sper sa te recitesc din nou(postura de mamica imi.ocupa tot timpul) . Iti multumesc!!!!
    Evit sa comm pe facebook pt ca acolo comm sunt vizibile tuturor, si viata si.experienta mea s u nt puse.bine ,acolo undeva ,intr o cutiuta,ascunsa de prezent.

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *